Sunday, 23 December 2012

Primul Craciun in NZ

Hmmm... daca vanzatorii din magazine nu mi-ar fi urat in ultimele zile "Craciun fericit!" as fi putut sa ratez aceasta sarbatoare importanta fara sa-mi dau seama.


La o temperatura de 22 de grade, inconjurata de o mare de tricouri si rochite, mancand capsuni (caci acum e sezonul - doar e vara, nu-i asa?!), visand la o baie in apa oceanului care inca nu e suficient de calda, plimbandu-ma pe strada si vazand copacii si tufele in floare, am uitat complet ca 24/25 Decembrie inseamna ceva mai mult decat o data in calendar. Asa se intampla cand constiinta spirituala nu ti-e treaza si traiesti sarbatorile crestine ca un bufet: totul e la indemana (lumini, sunete, mirosuri etc.), tu doar te servesti. Aici lucrurile nu par sa se organizeze de la sine asa cum stiam.

Pentru mine acasa, Craciun = vine frigul, poate si zapada, orasul se imbraca in lumina, se aud colinde, tii post, faci cozonaci, cumperi portocale si saloane, impodobesti bradul, vin colindatorii, oferi si primesti cadouri etc. 

Aici si acum, Craciun = temperaturile cresc tot mai mult, lumea se dezbraca tot mai tare, copacii si tufele sunt in floare (e ca o primavara superba in Ro), apar luminite in vitrine, ceva decoratiuni pe strada, lumea pune coarne de ren (din plus) si nas rosu la masini (ca sa arate ca Rudolf), se vand pe alocuri brazi de plastic, vezi pe strada cate un Mos Craciun in tinuta completa (costum rosu, barba alba, tolba cu cadouri) dar cu pantaloni scurti, nu se aud deloc colinde, nu stiu daca vor veni colindatori, dar toata lumea e fericita ca are concediu si pleaca din oras. 

Mos Craciun in pantaloni scurti
Cum se decoreaza in NZ masina de Craciun (o alta varianta)
Lume in tricou si pantaloni scurti

E altfel. Un altfel care sparge tiparele vechi si ofera prilejul alegerilor personale. Pot sa serbez Craciunul cum doresc eu, influentata mai putin de stereotipuri. Am ocazia sa cuget la semnificatia sarbatorii, sa-i discern esenta si sa o pun intr-o forma cu care rezonez. E un mare castig in aceasta pierdere (a familiarului).

Am iubit intotdeauna inceputurile pentru infinitele posibilitati care ti se ofera. Raman curioasa sa vad cum imi voi petrece primul Craciun in Noua Zeelanda. Ce ramane din ce-am stiut odata, ce se schimba, ce apare nou.

Sarbatori fericite tuturor, pline de pace si lumina!  



No comments:

Post a Comment