Māori - populatia bastinasa a Noii Zeelande

Māori (ā = aa, un 'a' lung) reprezinta populatia indigena, de sorginte polineziana, a Noii Zeelande. Ei sunt urmasii polinezienilor care s-au stabilit aici in jurul anilor 1250-1300 AD, dupa ce au strabatut marea in canoe. Dupa cateva secole de izolare, acestia au dezvoltat o cultura unica cunoscuta sub denumirea de Māori, o limba proprie, o mitologie bogata, traditii si obiceiuri noi.

Primii Māori traiau in triburi, se ocupau cu vanatoarea, pescuitul, agricultura (cultivarea speciilor de plante aduse cu ei in canoe).

In timp, au dezvoltat o cultura razboinica destul de proeminenta.

Sosirea europenilor in Noua Zeelanda, incepand cu secolul al 17-lea, a adus schimbari majore in modul de viata al populatiei Māori, acestia adoptand treptat numeroase aspecte ale societatii si culturii vestice. Initial, relatiile dintre Māori si europeni au fost preponderent amiabile, iar o data cu semnarea Tratatului de la Waitangi in 1840, cele doua culturi au coexistat ca parte a noii colonii britanice.

Conflictele au aparut in anii 1860, datorita confiscarilor si vanzarilor frauduloase de terenuri. Revoltele sociale, luptele intre triburi (cu o arma noua: muscheta) si bolile introduse de europeni au dus la un declin dramatic al populatiei Māori.

La inceputul secolului 20, populatia Māori incepea sa-si revina. Cultura traditionala Māori a renascut, iar in anii 1960 au aparut miscari de protest care cereau echitate sociala si revendicau terenurile si drepturile furate. 

In prezent, populatia Māori reprezinta 14,6 % din populatia Noii Zeelande. Sunt al doilea grup etnic ca marime, dupa neo zeelandezii de origine europeana (Pākehā). Māori-i sunt activi in toate sferele sociale si culturale ale Noii Zeelande.